INFRACTIUNEA DE LOVIRE SI MEDIEREA ACESTEIA – art. 193 COD PENAL

Infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii
Art. 193
Lovirea sau alte violenţe
(1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

mediere penala lovire

Infractiunea de lovire poate fi mediata atat in faza de cercetare judiciara penala cat si in faza incipienta procesului penal – camera preliminara si in aceea de incepere a procesului penal, pe tot parcursul procesului penal atat pe durata fondului cat si a apelului, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive (decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 397/2016, raportata la art. 67 alin. 2 din legea nr. 192/2006, coroborat cu art. 158 alin. 1 cod penal).

Cercetat de loviri sau alte violente art.193 alin.1 se poate incepe medierea?

Da, medierea poate fi initiata in faza incipienta de cercetare penala iar efectele solutionarii prin mediere a conflictului privind fapta de lovire sunt acelea de clasare a a dosarului penal.

 

PENTRU MAI MULTE INFORMATII PRIVIND MEDIEREA DOSARULUI DVS. PRIVIND INFRACTIUNEA DE LOVIRE SAU ALTE VIOLENTE

apasati click — AICI—

ACORDUL DE MEDIERE IN CAZUL CONFLICTELOR PENALE

ACORDUL DE MEDIERE IN CAZUL CONFLICTELOR PENALE ( PLANGERI PENALE)

Suspectul, persoana vatamata (victima infractiunii), inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente au dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege (cauzele penale care privesc infractiuni pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala).

La inceputul audierii organul judiciar este obligat sa faca cunoscut acest drept partilor.

In cazul in care procedura de desfasoara inaintea procesului penal si aceasta se inchide prin impacarea partilor, persoana vatamata nu mai poate sesiza, pentru aceeasi fapta, organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata.

EFECTELE MEDIERII IN DOMENIUL PENAL –

PENTRU MAI MULTE INFORMATII UTILE

apasati click — AICI—

 

INFRACTIUNI MEDIABILE / IMPACAREA PARTILOR

Infractiuni pentru care acordul de mediere – similar impacarii partilor – inlatura raspunderea penala:

Violenta in familie (art. 199 alin. 2 Cod penal)

Furtul (art. 228 Cod penal)

Furtul calificat (art. 229alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) Cod penal)

Furtul in scop de folosinta (art. 230 Cod penal)

Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (art. 243 Cod penal)

Inselaciunea (art. 244 Cod penal)

Inselaciunea privind asigurarile ( art. 245 Cod penal).

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

PRINCIPIUL DISPONIBILITATII SI PRINCIPIUL OFICIALITATII IN PROCESUL PENAL

Principiul oficialitatii

Principiu potrivit caruia activitatea procesuala se desfasoara in mod obligatoriu si din oficiu, independent de vointa partilor, in afara de cazul cand legea penala dispune altfel. Organele judiciare au ca obligatie de serviciu efectuarea investigatiilor pentru descoperirea infractiunilor si a infractorilor si luarea masurilor necesare pentru tragerea lor la răspundere penala, indiferent de vointa partilor.

Principiul disponibilitatii

Pentru anumite infractiuni care sunt considerate a prezinta un grad mai scazut de pericol social, punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de manifestarea de vointa a persoanei vatamate, exprimata prin plangerea penala prealabila. In cazul acestor infractiuni, expres si limitativ prevazute de lege, actiunea penala se pune în miscare numai ca urmare a vointei persoanei vata­mate. Ea este cea care apreciaza oportunitatea declansarii procedurilor oficiale de tragere la raspundere penala a celui care i-a produs o vatamare.

 

In cazul ajungerii la o intelegere prin impacare sau Acord de mediere

*impacarea opereaza in personam, înlaturand raspunderea penala numai cu privire la suspectul/inculpatul cu care persoana vatamata s-a impacat sau a incheiat un Acord de mediere.

In cazul retragerii plangerii prealabile

*retragerea plangerii prealabile opereaza in rem si produce efecte fata de toti participantii.

Mai multe informatii despre plangerea penala puteti citi aici

Mai multe informatii despre medierea dosarului penal puteti citi aici

 

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

MEDIEREA – POSIBILA PENTRU ORICE INFRACTIUNE. RENUNTAREA LA U.P.

Medierea este posibila pentru marea majoritate a infractiunilor din codul penal, acordul de mediere nefiind limitat doar la repararea prejudiciului. In afara de retragerea plangerii prealabile care opereaza pentru infractiunile unde este stipulata expres, exista si posibilitatea renuntarii la urmarirea penala, atunci cand exista un acord de mediere. In conditiile continute de art 318 CPP, procurorul poate renunta la urmarirea penala, stabilind prin ordonanta un termen intre 6 luni – 9 luni, in care inculpatul trebuie sa isi indeplinesca obligatiile asumate in acordul de mediere.

Cod penal Art. 318 – Renuntarea la urmărirea penala

(1) In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmărirea acesteia.

(2) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.

(3) Procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

  1. a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia;
  2. b) sa ceara public scuze persoanei vatamate;
  3. c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca;
  4. d) sa frecventeze un program de consiliere.

(4) In cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3), stabileste prin ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei.

(5) Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind masurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol si art. 315 alin. (2)-^(4), termenul pană la care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum si cheltuielile judiciare.

(6) In cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut la alin. (4), procurorul revoca ordonanta. Sarcina de a face dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.

(7) Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, dupa caz, altor persoane interesate.

Conform art.16 CPP, exista 3 modalitati (institutii) prin care poate fi impiedicata punerea in miscare a actiunii penale ori exercitarea acesteia, si anume:

  1. retragerea plangerii prealabile (pana la citirea rechizitoriului in instanta)
  2. impacarea
  3. acordul de mediere

 

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

ARTICOLUL 16 CODUL DE PROCEDURA PENALA – MEDIEREA

Art. 16 Noul Cod de Procedură Penală Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale Acţiunea penală

Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i) există autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege.

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

EFECTELE MEDIERII – CLASARE DOSAR / INCETARE PROCES PENAL

Efectele Acordului de Mediere

Clasarea dosarului este rezultatul pe care il are un Acord de mediere incheiat intre faptuitor/inculpat si persoana vatamata intervenit in cursul urmaririi penale.

Incetarea procesului penal este rezultatul pe care il are un Acord de Mediere incheiat intre inculpat si persoana vatamata intervenit in cursul judecatii.

Efecte mediere penal in ceea ce priveste victima infractiunii

Din punct de vedere al persoanei vatamate, medierea o ajuta pe aceeasta fie sa recupereze pierderea materiala suferita, atunci cand vorbim despre un prejudiciu material, fie inlesnirea obtinerii de compensatii materiale pentru daunele morale provocate, in functie de specificul faptei si de circumstantele particulare ale cazului mediat, fie ambele la un loc.

Efecte mediere penal

In medierea conflictelor putem vorbi despre incheierea de Acorduri de Mediere si in cazul altor infractiuni decat cele pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, astfel de Acorduri avand un rol important in individualizarea pedepselor – Acordul de recunoastere a vinovatiei.

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

ACORDUL DE MEDIERE – INCHEIEREA DE CATRE PARTI A UNUI A.M.

Incheierea unui Acord de Mediere

Acordul de Mediere dintre faptuitor si partea vatamata reprezinta alternativa retragerii plangerii penale prealabile, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare in urma plangerii penale. Spre deosebire de actiunea de retragere a plangerii penale prealabile, prin incheierea unui Acord de Mediere in conditiile legii, partile nu isi retrag plangerea sau se impaca, ci ajung la o intelegere, care produce aceleasi efecte procesual penale ca si retragerea plangerii sau impacarea penala.

În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin soluţionarea conflictului şi încheierea unei înţelegeri (art. 56 Legea medierii) prin derogare de la dispoziţiile art. 157 alin. (3) din Codul penal (fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârşirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea), fapta nu va atrage răspunderea penală pentru făptuitorul cu privire la care conflictul s-a încheiat prin mediere.

Plangerea penala este cererea prin care partea vatamata sesizeaza un organ de jurisdictie cu privire la savarsirea unei infractiuni. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanelor vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.

Capitolul privind sesizarea organelor de urmărire penală, sectiunea plangerea prealabila – Art. 295 (1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii. (3) Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.

Plangerea prealabila este o conditie pentru punerea in miscare a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni, prevazute expres.

NCPP a prelungit termenul in care plangerea prealabila poate fi introdusa de la 2 luni la 3 luni. In plus, un alt aspect de noutate il reprezinta momentul de la care acest termen curge. In vechea reglementare, termenul curgea de la data cand persoana vatamata a cunoscut faptuitoul, in noul cod, acest termen curge de la data cand persoana vatamta a cunoscut savarsirea faptei.

In acele situatii in care plangerea prealabila se introduce de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu, termenul de 3 luni curge de la data cand acest reprezentant a cunoscut savarsirea faptei. Daca faptuitoru este chiar reprezentantul, termenul va curge de la data numirii unui nou reprezentant.

In cazul infractiunilor flagrante, organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea faptei. Dupa aceasta constatare va chema persoana vatamata si o va intreba daca doreste sa faca plangere prealabila. Daca raspunsul este negativ, va inmana actele incheite impreuna cu o propunere de clasare catre procuror. Daca raspunsul este afirmativ se va incepe urmarirea penala.

Daca plangerea prealabila a fost indreptata gresit, ea va fi totusi considerata valabila daca a fost introdusa in acel termen de 3 luni. Aceasta se va trimite la organul competent sa o primeasca pe cale aministrativa.

Daca plangerea prealabila nu este formulata in termenul de 3 luni, se va constata tardivitatea si decaderea din dreptul de a trage faptuitorul la rasundere. Toate actele incheiate precum si propunerea de clasare se vor trimite catre procuror.

In situatia in care s-au efectuat acte de urmarire penala si ulterior se descopera ca este necesara o plangere prealabila, persoana vatamata va fi chemata pentru a fi intrebata daca doreste sa faca plangere prealabila. Cercetarile vor continua daca aceasta face plangere prealabila, insa daca refuza, organul de cercetare va comunica toate actele impreuna cu o propunere de clasare catre procuror.

Acordul de mediere reprezinta vointa ambelor parti, iar efectele procesual penale ale acordului de mediere difera in functie de stadiul procesual in care se afla fapta penala comisa si de incadrarea acesteia, conform procurorului sau judecatorului.

In situatia savarsirii de fapte penale, medierea poate avea loc:

1) in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile;

2) inainte de inceperea procesului penal sau a urmaririi penale;

3) dupa inceperea procesului penal sau a a urmaririi penale;

4) pe tot parcursul procesului penal pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

Evitarea plangerii penale

Retragerea plangerii penale

Latura civila in procesele penale

Conform noii legislatii, medierea in cursul proceselor penale este posibila, in latura penala – pentru infractiunile cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea, iar in latura civila – medierea in litgii penale este posibila in orice infractiune dar numai cu privire la pretentiile civile.

Asadar, medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta o tranzactie intermediata de mediator cu privire la despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.

Art. 23 din Noul Cod Penal statueaza la alin. (2) ca inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Faptuitorul poate apela la procedura de mediere atat in faza extrajudiciara cat si in faza judiciara, in faza judiciara procesul penal putandu-se suspenda pentru o perioada de cel mult 3 luni pentru ca partile sa poata negocia pentru a ajunge la o intelegere prin mediere.

 

INFRACTIUNI MEDIABILE / RETRAGERE PLANGERE PENALA

Infractiuni pentru care acordul de mediere (similar retragerii plangerii penale) inlatura raspunderea penala:

Lovirea sau alte violente (art. 193 Cod penal act de violenta cauzator de suferinte fizice, cu ingrijiri medicale 0-90 zile )

Vatamarea corporala din culpa (art. 196 Cod penal – lovire sau alte violente sau vatamare corporala savarsite din culpa )

Amenintarea (art. 206 Cod penal – amenintarea cu o actiune care provoaca stare de temere)

Hartuirea (art. 208 Cod penal – urmarirea repetata a unei persoane, careia i se creeaza o stare de temere, sau abuzul de comunicare – apel telefonic, email etc. – care cereaza o temere destinatarului comunicarii)

Violul in forma simpla (art. 218, alin. 1 si 2 Cod penal – act sexual fortat, sau tentativa acestuia, savarsit de un singur faptuitor, fara vatamari corporale, fara scopuri pornografice si asupra unei persoane care nu este ruda sau in ingrijirea faptuitorului; orice alt caz, considerat de lege ca forma agravanta, nu face obiectul medierii)

Agresiunea sexuala in forma simpla (art. 219, alin. 1 Cod penal – similar violului in forma simpla, dar privind orice act de natura sexuala neprevazut de lege ca viol)

Hartuirea sexuala (art. 223 Cod penal – pretinderea repetata de favoruri sexuale in cadrul unei relatii de munca sau similare, avand ca efect intimidarea sau umilirea victimei)

Violarea de domiciliu (art. 224 Cod penal patrunderea fara drept in imobil, fara consimtamantul utilizatorului sau, sau refuzul de a parasi imobilul la cererea sa)

Violarea sediului profesional (art. 225 Cod penal – similar cu violarea de domiciliu, in cazul in care imobilul este sediul unei persoane juridice sau sediul profesional al unei persoane fizice)

Violarea vietii private (art. 226 Cod penal – inregistrarea fara drept a imaginilor si sunetelor unei persoane aflata intr-un spatiu care tine de ea, si/sau aducerea lor la cunostinta altor persoane, fara drept; fapta are unele exceptii si limitari stablite de lege in acelasi articol)

Divulgarea secretului profesional (art. 227 Cod penal – divulgarea fara drept, cu efecte de prejudiciu, de informatii despre o persoana, despre care s-a luat cunostinta in virtutea profesiei sau functiei care obliga la confidentialitate)

Furtul (art. 228 Cod penal)

Furtul calificat (art. 229 Cod penal)

Furtul in scop de folosinta ( art. 230 Cod penal) sau tentativa lor (art.232 Cod penal), savarsite de un minor in paguba tutorelui sau de catre persoana gazduita sau cu care se locuieste, in paguba persoanei vatamate

Abuzul de incredere (art. 238 Cod penal – insusirea/dispunerea/folosirea pe nedrept a unui bun mobil de catre cel caruia i-a fost incredintat, sau refuzul de a il restitui)

Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 Cod penal – instrainarea/ascunderea/deterioarea/distrugerea de parti din patrimoniul propriu sau tentativa acestora, sau invocarea de acte/datorii fictive, sau tentativa acestora, in scopul fraudarii creditorilor, sau achizitia de bunuri/servicii in paguba creditorilor)

Bancruta simpla (art. 240 Cod penal – intarzierea cu mai mult de 6 luni a depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei)

Bancruta frauduloasa (art. 241 Cod penal – falsuri/sustrageri/distrugeri in documentele contabile si financiare, in frauda creditorului, sau instrainarea unor active, in caz de insolventa a creditorului; se pedepseste si tentativa)

Gestiunea frauduloasa (art. 242 Cod penal – pricinuirea, de catre persoana care are grija administrarii/conservarii, de pagube unei persoane cu ocazia administrarii/conservarii bunurilor)

Distrugerea in forma simpla si prima forma agravanta (art. 253, alin. 1 si 2 Cod penal – distrugerea/degradare/aducerea in stare de neintrebuintare/impiedicarea luarii de conservare-salvare/inlaturarea masurilor de conservare-salvare a unui bun apartinand altuia; distrugerea unui inscris sub semnatura privata, producand o paguba; medierea nu este posibila pentru distrugeri de bunuri din patrimoniul cultural su pentru distrugeri prin incendiere/explozie, cu sau fara victime)

Tulburarea de posesie (art. 256 Cod penal – ocuparea integrala sau partiala fara drept, prin violenta/amenintare/desfiintarea semnelor de hotar, a unui imobil – casa, apartament, teren etc. – aflat in posesia altuia)

Asistenta si reprezentarea neloiala ( art. 284 Cod penal – intelegerea in scopul vatamarii sau vatamarea intereselor clientului/persoanei reprezentate de catre avocat/reprezentant prin intelegerea frauduloasa a acestuia cu o persoana cu interese contrare, in proceduri judiciare sau notariale)

Nerespectarea unei hotarari judecatoresti in litigii de munca, pensii si folosinta unui imobil (art. 287, alin. 1, lit. d), e), f), g) Cod penal– neexecutarea unei hotarari judecatoresti pentru reintegrarea in munca/plata salariilor, nerespectarea unei hotarari judecatoresti privind pensiile, impiedicarea folosirii unui imobil detinut in baza unei hotarari judecatoresti)

Violarea secretului corespondentei scrise (art. 302 alin. 1 Cod penal – deschiderea/sustragerea/distrugerea/retinerea fara drept a corespondentei adresate altuia, si/sau divulgarea fara drept a continutului ei, cu unele exceptii prevazute de lege la art. 302, alin.5; corespondenta prin mijloace electronice sau convorbirile telefonice sau prin alte medii sunt incadrate in alte categorii, pentru care fapta de violare a secretului nu mai este mediabila )

Abandonul de familie (art. 378 Cod penal – parasirea/alungarea/lasarea fara ajutor, neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere, neplata cu rea-credinta timp de 3 luni a pensiei de intretinere, neexcutarea cu rea-credinta a unor prestatii de intretinere)

Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului (art. 379 Cod penal – retinerea copilului minor de catre un parinte, fara consimtamantul celuilalt parinte, sau impiedicarea repetata a legaturilor personale ale unui parinte cu minorul)

Impiedicarea exercitarii libertatii religioase (art. 381 Cod penal – impiedicarea/tulburarea unui ritual religios legal, obligarea unei persoane sa participe la acte religioase sau fortarea unei persoane sa indeplineasca un act religios interzis de cultul caruia apartine).

Infractiunile mentionate anterior se pun in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

 

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

PLANGERE PREALABILA

PLANGERE PREALABILA

In cazul existentei unui conflict penal intre doua sau mai multe parti, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, la infractiunile pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere. Plangerea penala se intocmeste in scris si se depune la organul de cercetare penala (sectia de politie) sau la procuror. In legislatia penala actuala, temenul de depunere a plangerii penale prealabile s-a modificat la 3 luni, in conditiile in care Codul de procedura penala anterior prevedea un termen limitat de 2 luni de la data aflarii despre savarsirea faptei.

mediere plangere prealabila

Atat in timpul cercetarii penale cat si in timpul urmaririi penale, ajungerea partilor a un acord de mediere impiedica exercitarea actiunii penale, inlaturand astfel in totalitate raspunderea penala.