PLANGERE PREALABILA

PLANGERE PREALABILA

In cazul existentei unui conflict penal intre doua sau mai multe parti, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, la infractiunile pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere. Plangerea penala se intocmeste in scris si se depune la organul de cercetare penala (sectia de politie) sau la procuror. In legislatia penala actuala, temenul de depunere a plangerii penale prealabile s-a modificat la 3 luni, in conditiile in care Codul de procedura penala anterior prevedea un termen limitat de 2 luni de la data aflarii despre savarsirea faptei.

mediere plangere prealabila

Atat in timpul cercetarii penale cat si in timpul urmaririi penale, ajungerea partilor a un acord de mediere impiedica exercitarea actiunii penale, inlaturand astfel in totalitate raspunderea penala.

ACORDUL DE MEDIERE IN CAZUL CONFLICTELOR PENALE

ACORDUL DE MEDIERE IN CAZUL CONFLICTELOR PENALE ( PLANGERI PENALE)

Suspectul, persoana vatamata (victima infractiunii), inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente au dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege (cauzele penale care privesc infractiuni pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala).

La inceputul audierii organul judiciar este obligat sa faca cunoscut acest drept partilor.

In cazul in care procedura de desfasoara inaintea procesului penal si aceasta se inchide prin impacarea partilor, persoana vatamata nu mai poate sesiza, pentru aceeasi fapta, organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata.

EFECTELE MEDIERII IN DOMENIUL PENAL –

PENTRU MAI MULTE INFORMATII UTILE

apasati click — AICI—

 

ARTICOLUL 16 CODUL DE PROCEDURA PENALA – MEDIEREA

Art. 16 Noul Cod de Procedură Penală Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale Acţiunea penală

Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i) există autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege.

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

EFECTELE MEDIERII – CLASARE DOSAR / INCETARE PROCES PENAL

Efectele Acordului de Mediere

Clasarea dosarului este rezultatul pe care il are un Acord de mediere incheiat intre faptuitor/inculpat si persoana vatamata intervenit in cursul urmaririi penale.

Incetarea procesului penal este rezultatul pe care il are un Acord de Mediere incheiat intre inculpat si persoana vatamata intervenit in cursul judecatii.

Efecte mediere penal in ceea ce priveste victima infractiunii

Din punct de vedere al persoanei vatamate, medierea o ajuta pe aceeasta fie sa recupereze pierderea materiala suferita, atunci cand vorbim despre un prejudiciu material, fie inlesnirea obtinerii de compensatii materiale pentru daunele morale provocate, in functie de specificul faptei si de circumstantele particulare ale cazului mediat, fie ambele la un loc.

Efecte mediere penal

In medierea conflictelor putem vorbi despre incheierea de Acorduri de Mediere si in cazul altor infractiuni decat cele pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, astfel de Acorduri avand un rol important in individualizarea pedepselor – Acordul de recunoastere a vinovatiei.

Cum va poate ajuta procedura de mediere in

situatia particulara in care va aflati

– LINK-

ACORDUL DE MEDIERE – INCHEIEREA DE CATRE PARTI A UNUI A.M.

Incheierea unui Acord de Mediere

Acordul de Mediere dintre faptuitor si partea vatamata reprezinta alternativa retragerii plangerii penale prealabile, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare in urma plangerii penale. Spre deosebire de actiunea de retragere a plangerii penale prealabile, prin incheierea unui Acord de Mediere in conditiile legii, partile nu isi retrag plangerea sau se impaca, ci ajung la o intelegere, care produce aceleasi efecte procesual penale ca si retragerea plangerii sau impacarea penala.

În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin soluţionarea conflictului şi încheierea unei înţelegeri (art. 56 Legea medierii) prin derogare de la dispoziţiile art. 157 alin. (3) din Codul penal (fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârşirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea), fapta nu va atrage răspunderea penală pentru făptuitorul cu privire la care conflictul s-a încheiat prin mediere.

Plangerea penala este cererea prin care partea vatamata sesizeaza un organ de jurisdictie cu privire la savarsirea unei infractiuni. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanelor vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.

Capitolul privind sesizarea organelor de urmărire penală, sectiunea plangerea prealabila – Art. 295 (1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii. (3) Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.

Plangerea prealabila este o conditie pentru punerea in miscare a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni, prevazute expres.

NCPP a prelungit termenul in care plangerea prealabila poate fi introdusa de la 2 luni la 3 luni. In plus, un alt aspect de noutate il reprezinta momentul de la care acest termen curge. In vechea reglementare, termenul curgea de la data cand persoana vatamata a cunoscut faptuitoul, in noul cod, acest termen curge de la data cand persoana vatamta a cunoscut savarsirea faptei.

In acele situatii in care plangerea prealabila se introduce de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu, termenul de 3 luni curge de la data cand acest reprezentant a cunoscut savarsirea faptei. Daca faptuitoru este chiar reprezentantul, termenul va curge de la data numirii unui nou reprezentant.

In cazul infractiunilor flagrante, organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea faptei. Dupa aceasta constatare va chema persoana vatamata si o va intreba daca doreste sa faca plangere prealabila. Daca raspunsul este negativ, va inmana actele incheite impreuna cu o propunere de clasare catre procuror. Daca raspunsul este afirmativ se va incepe urmarirea penala.

Daca plangerea prealabila a fost indreptata gresit, ea va fi totusi considerata valabila daca a fost introdusa in acel termen de 3 luni. Aceasta se va trimite la organul competent sa o primeasca pe cale aministrativa.

Daca plangerea prealabila nu este formulata in termenul de 3 luni, se va constata tardivitatea si decaderea din dreptul de a trage faptuitorul la rasundere. Toate actele incheiate precum si propunerea de clasare se vor trimite catre procuror.

In situatia in care s-au efectuat acte de urmarire penala si ulterior se descopera ca este necesara o plangere prealabila, persoana vatamata va fi chemata pentru a fi intrebata daca doreste sa faca plangere prealabila. Cercetarile vor continua daca aceasta face plangere prealabila, insa daca refuza, organul de cercetare va comunica toate actele impreuna cu o propunere de clasare catre procuror.

Acordul de mediere reprezinta vointa ambelor parti, iar efectele procesual penale ale acordului de mediere difera in functie de stadiul procesual in care se afla fapta penala comisa si de incadrarea acesteia, conform procurorului sau judecatorului.

In situatia savarsirii de fapte penale, medierea poate avea loc:

1) in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile;

2) inainte de inceperea procesului penal sau a urmaririi penale;

3) dupa inceperea procesului penal sau a a urmaririi penale;

4) pe tot parcursul procesului penal pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

Evitarea plangerii penale

Retragerea plangerii penale

Latura civila in procesele penale

Conform noii legislatii, medierea in cursul proceselor penale este posibila, in latura penala – pentru infractiunile cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea, iar in latura civila – medierea in litgii penale este posibila in orice infractiune dar numai cu privire la pretentiile civile.

Asadar, medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta o tranzactie intermediata de mediator cu privire la despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.

Art. 23 din Noul Cod Penal statueaza la alin. (2) ca inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Faptuitorul poate apela la procedura de mediere atat in faza extrajudiciara cat si in faza judiciara, in faza judiciara procesul penal putandu-se suspenda pentru o perioada de cel mult 3 luni pentru ca partile sa poata negocia pentru a ajunge la o intelegere prin mediere.